TOT CE NU TI-AM SPUS

                                   Recenzia cartii favorite

     Cartea care m-a marcat cel mai mult este ''Tot ce nu ti-am spus'' de Celeste Ng, si astfel ii voi oferi titlul de cea mai buna carte din biblioteca mintii si sufletului meu. Daca as fi pusa sa aleg un singur motiv pentru care aceasta opera mi-a trezit atat de multe emotii, mi-ar fi de-a dreptul imposibil. Am atatea lucruri de spus despre aceasta carte, incat ma opresc din scris introducerea si trec direct la actiune.

     Primul lucru impresionant care m-a captivat in plasa lecturii a fost intaia propozitie a cartii mi-a intrat sub piele, "Lydia este moarta." Din primele pagini am sesizat caracterul psihologic al cartii, fapt care m-a adancit in actiune si in trairile personajelor. 

     Mama Lydiei, Marlyin, dezvolta caracterul mamei indurerate care se adanceste atat de mult in secretele adolescentei moarte, incat camera Lydiei  devine ascunzisul sau. Emotiile ii raman blocate intre peretii goi si lacrimile se topesc prin podea, Lydia facandu-si simtita prezenta prin cartile, afisele sau lucrurile ascunse sub patul sau. Marlyin incepe sa teasa firul povestii fiicei sale si descopera greselile odioase care au dus insasi la sinuciderea adolescentei. Povesetea lui Marylin, prezentata pe fragmente de-a lungul cartii, ma impresioneaza prin duritatea realitatii si durerea pierderii unui vis neimplinit, care este pus pe umerii unei adolescente. Lydia se simte fortata sa duca la capat visul mamei sale de a deveni medic, pentru a nu-i frange sufletul, insa Marlyin nu da dovada de aceeasi maturitate si ii frange spiritul fiicei sale. 

     Tatal Lydiei, James, se refugiaza in fantezia unui amor pierdut si fuge in bratele amantei de fiecare data cand gandurile ii napustesc mintea. Fiind jumatate asiatic,  a  fost dintodeauna batjocorit si desconsiderat, iar nasterea fiicei sale frumoase si inteligente a fost vazuta drept biletul sau catre succesul unei vieti irosite. Astfel,o impinge pe Lydia catre o viata nedorita, privita drept perfecta prin perspectiva unui om neadaptat social.

     Nathan, fratele mai mare a Lydiei, reuseste pana la final sa se dezvolte si sa-si urmareasca visul de a deveni astronaut, contrar comentariilor taioase ale parintilor. Nathan ii este alaturi Lydiei si isi tine familia unita, devenind o figura paterna in fata lasitatii tatalui sau. 

     Hannah, sora mai mica a Lydiei, este prima care ii nobserva disparitia, chiar si cand aceasta era langa ea. Desi este cea mai mica dintre personajele prezente, maturitatea de care da dovada este o adevarata inspiratie si a reusit sa ma ingandureze profund. Hannah face legaturi intre disparitie si locul sinuciderii si coase prin prisma ochilor unui copil durerea simtita de sora sa mai mare. 

     Dupa ce am precizat caracterele personajelor si lucrurile care m-au impresionat la felul in care sunt adusi la viata, va voi relata momente care mi-au trezit entuziasm si lacrimi de-a lungul lecturii. Ca prim fragment voi alege relatarea Lydiei despre momentul sinuciderii sale. Lacul de langa casa sa ii pastra amintirea neputintei, fiind gata ca intr-o anume seara sa puna capat sentimentelor apasataoare. Isi promisese ca dupa ce se va arunca din barca si va inota pana la mal, ii va spune tot familiei sale si ii va opri din a mai incerca sa o transforme intr-un personaj al fanteziilor personale. Prin toate eforturile sale inumane, uitase ca inca nu invatase sa inoate. Se ineaca si speranta unei vieti noi ramane ingropata la fundul lacului. Dupa o viata nedreapta, seara in care Lydia era gata sa vorbeasca si sa-si gaseasca fericirea ii aduce pierirea, fapt care mi-a trezit un sentiment ciudat de frustrare si tristete. 

     Un al doilea fragment care inca a ramas profund imprimat in mintea si sufletul meu este momentul in care James decide sa se intoarca din calea catre amanta sa si sa isi sarute sotia  , reusind in sfarsit sa infrunte pierderea fiicei sale si dezastrul unei casnicii esuate. Hannah apare si isi gaseste loc in bratele lor, dupa luni in care prezenta i-a fost ignorata. Atunci ambii promit sa-si gaseasca din nou fericirea impreuna si sa-si reconstruiasca caminul mult visat.

     Cartea a reusit sa ma impresioneze in mod deosebit si o recomand din tot sufletul, pentru cei care doresc sa citeasca despre valori etice si despre problemele unei familii destramate.